De ce şi cum să abordăm problematica primului război mondial în învăţământul secundar european ?
Se pune o întrebare, după mai bine de 90 de ani de la declanşarea conflictului, nu pare inutil sau demodat acest lucru? Războiul din 1914-1918 apare astăzi ca un element fondator, o ruptură decisivă în istoria Europei secolelor XX şi XXI.
Studierea primului război mondial, adesea în derularea sa (război lung care a angajat un mare număr de ţări, război "total", de o "brutalitate" inedită, care a implicat atât populaţia civilă cât şi combatanţii şi care a provocat mobilizarea tuturor resurselor materiale şi umane) şi de asemenea în consecinţele sale imediate şi pe termen lung, apare esenţial pentru a răspunde finalităţii studierii istoriei, care trebuie să permită înţelegerea societăţii contemporane cu referinţă la trecut. |
Metodologia privirilor încrucişate
Primul război mondial a făcut mult timp obiectul unei abordări naţionale sau naţionaliste. De aceea, noi am ales să aplicăm acestui eveniment metodologia « privirilor încrucişate » pentru a depăşi îngustimea viziunilor naţionale, propunând o lectură europeană a acestei părţi a istoriei noastre comune şi să integrăm în procesul de învăţământ aportul tendinţelor recente ale cercetării care merg precis spre un sens al unei istorii multiple şi comparate.
Un modul de formare pentru profesori |
Obiectivul proiectului nu este de a da o reflexie teoretică asupra acestui subiect, ci de a confrunta şi compara concret experienţele, practicile şi concepţiile diferiţilor participanţi, pentru a construi instrumente pedagogice şi un modul de formare iniţială şi continuă pentru profesori.
Modulul se va articula în jurul următoarelor 4 axe :
Axa 1 : Primul război mondial în programele şi manualele de istorie : analiză comparativă.
Axa 2 : Locul acordat conflictului în cursurile de istorie. Practicile şi metodele folosite de profesori, schimbarea şi compararea secvenţelor de curs consacrate unui anumit aspect al conflictului. Care sunt exigenţele programelor şi conţinutul manualelor folosite la clasă ? Schimbul şi analiza comparativă a practicilor se referă la :
- locul acordat conflictului în programele şi manualele şcolare;
- conţinutul sau capitolele consecrate conflictului: care sunt aspectele abordate şi în ce manieră? Care secvenţe de curs sunt interesante pentru a aduce la zi reprezentările despre război (Cauze, Caracteristici, tratatele de pace, viziunea asupra unor evenimente, simbolurile ca de exemplu : Yser, Verdun, etc.)?
- maniera de a trata şi a aborda consecinţele imediate şi pe termen lung ale conflictului. În care şi în ce domenii (politic, artistic, economic, demografic, tehnic şi ştiinţific, etc.) Primul război Mondial reprezintă un eveniment fondator, o ruptură, a cărui influenţă a fost determinantă în evoluţia Europei ?
Axa 3 :Muzeele şi locurile istorice consacrate Primului Război Mondial, integrarea şi exploatarea lor în cursurile de istorie. Analiza critică a demersurilor muzeologice şi prezentarea demersurilor de utilizare şi integrare a muzeelor şi locurilor istorice în lecţiile de istorie.
Axa 4 : Memoria şi reprezentările colective despre război (locuri istorice, cimitire, monumente ale eroilor, plăci şi monumente comemorative, ceremonii, filme, benzi desenate, căţi poştale, emisiuni TV, documente sonore, literatura şi operele literare dedicate conflictului.
Elementele de memorie sunt numeroase. Cum putem să le intergăm şi lecţiile de istorie şi cum să facem să dezvoltăm reprezentările elevilor faţă de acest conflict (ce reprezintă Primul Război Mondial pentru un elev de şcoală generală sau de liceu la începutul secolului XXI )? Pentru a avea aceste reprezentări, un chestionar de anchetă a fost aplicat elevilor şi profesorilor participanţi la Proiect. Acest chestionar se va axa îndeosebi pe cunoştinţele factuale (înainte de a urma lecţiile asupra acestui subiect), dar de asemenea asupra reprezentărilor asupra războiului şi asupra cunoştinţelor despre urmele acestui conflict (monumente, plăci, cimitire, muzee, site-uri, filme, etc.)
În toate cazurile, sunt privilegiate schimburile şi practicile experienţelor concrete şi analiza lor comparativă, care poate permite depăşirea dimensiunii naţionale a predării acestui subiect pentru a duce la viziunea unei istorii a "Europei în război" ţinând cont de toate dimensiunile conflictului şi de poziţia tuturor ţărilor. |
Calendarul Activităţilor
Construirea unui modul de formare iniţială şi continuă pentru profesorii de istorie constituie principala ţintă a proiectului. Această ţintă se va atinge în mai multe faze, după următorul calendar.
Faza 1 (noiembrie 2007 - februarie 2008) : cercetarea şi colectarea materialului pedagogic din diferitele ţări partenere ; compararea programelor şi manualelor, a practicilor pedagogice şi a secvenţelor de curs, inventarierea şi exploatarea elementelor de memorie (muzee şi locuri istorice) ; ancheta asupra cunoştinţelor iniţiale ale elevilor faţă de acest subiect.
Faza 2(martie 2008 - septembrie 2009) : Construirea modulului propriu-zis, pornind de la materialele recoltate în faza 1 după metodologia "privirilor încrucişate".
Faza 3(octombrie 2008 – februarie 2009) : experimentarea şi evaluarea modulului pe grupurile ţintă din ţările partenere.
Faza 4(martie 2009 - august 2009) : adaptarea şi finalizarea modulului pe baza rezultatelor experimentelor făcute în ţările partenere. Finalizarea produsului pe diferite suporturi : site internet şi DVD. Modulul va fi disponibil în limbile franceză, engleză, germană, italiană, poloneză şi română.
Faza 5(august 2009 - septembrie 2009) : difuzarea modulului pe scară largă, evaluarea finală a modulului şi a proiectului în ansamblul său.
|
|
|
|
|
|
|
|